Punct.

Si de la capat? De data asta nu, nu-mi mai permit sa astern sentimente intr-un vis. Nu mai vreau sa vad fluturi, zambete, cuvinte dulci si note muzicale, toate imbinate in mixul care imi este cel mai drag. Vreau sa inchid cutiuta asta numita suflet, cel putin pentru o perioada. Sa ii dau timp sa se refaca..si sa se pregateasca pentru alta combinatie de culori si sentimente . Vreau sa accept ca ceea ce nu are un inceput are sigur un sfarsit. Vreau sa pot sa pun punct.

imi place tacerea ta atunci cand poate ar trebui sa ma certi... si imi place cum ma privesti linistit atunci cand lumea mea devine prea mica...

.

imi place ca ai rabdare sa-mi treaca toanele si dorurile de cer si de zboruri nesfarsite... imi place ca stii sa ma imbratisezi cu caldura atunci cand nu mai reusesc sa-mi stapanesc plansul... si imi place cum imi desenezi cercuri cu degetul aratator in palma dreapta...

.

imi place glasul tau cuminte, mereu bland... imi place ca, desi uneori esti trist, stii sa ma faci fericita cu un zambet colorat...

.

imi place cum ma astepti la marginea visului, nerabdator sa imi arati mereu alte orizonturi... imi place ca imi dai curajul sa trec peste orice intamplare... si imi place cum ma saruti pe obraz...

.

imi place ca m-ai facut sa cred in tine mai mult decat oricine... si, poate cel mai mult, imi place cum opresti clipele atunci cand esti langa mine...

ploaia incepuse sa bata in geam cu picaturi aproape rotunde...

.

s-au mai imbratisat inca o data, ca si cum ar fi incercat sa opreasca scurgerea timpului... au impartit pe jumatate primul lor vis colorat... apoi el i-a daruit o ultima sarutare pe obraz, un pic mai rece decat de obicei, iar ea i-a zambit cu un tremur in coltul buzelor...

.

el a mai privit-o o data in ochi si a vazut ca cerul ei se inserase un pic, iar ea s-a infiorat putin, ca de o adiere placuta... degetele lor au ramas impietrite pret de cateva secunde, cautandu-se ca altadata... au mai depanat in tacere o amintire parfumata, si-au mai alinat cate un dor alb...

.

ea a mai gasit necuvinte pentru o ultima parere de rau, el a mai sperat un pic atunci cand pleoapele ei s-au deschis peste infinitul caprui... au mai oftat prelung si au mai suspinat laolalta, au mai regretat poate un pic vreun gest prostesc din trecut...

.

apoi pasii ei au rasunat straniu pe podeaua din lemn; mana lui a ramas intinsa in aer, pipaind aerul dintre ei, cautandu-i conturul fierbinte inca o vreme... n-a intors capul pentru o ultima revedere, oricum n-ar fi contat...

.

si afara ploaia continua sa cada incet cu picaturi aproape rotunde...

aseara am tacut... si ai tacut si tu... si ceasul din perete amutise si el, cu ultima clipa pe buze, cu ultimul sarut peste secundar...

aseara ne-am privit absent... tu de la un capat al lumii, eu de la celalalt capat.. printre cerurile ce se revarsau intre noi, cateva amintiri ne priveau indecis, cu lacrimi in ochi, cu batai in suflet... cu cine sa ramana pentru totdeauna?

aseara am murit amandoi... definitiv...

De fiecare data ai vrut mai mult ; desi nu te cunosteai pe tine insuti. Era ciudat, erai constient de ce faci, dar nu te puteai opri..vroiai mai mult, mult mai mult. Ai trecut peste faza asta, dar au venit alte ganduri, alte tentatii. Te-au bantuit persoane din trecut, suflete abandonate,probabil. Ai plans ?! Da.. dar acum cum iti este? Acum cand privesti prin lacrimile uscate ?! Acum cand vezi prin ele doar ruine.. simti ca clachezi.. si nu e nimeni alaturi de tine ca sa franeze sau sa accelereze..

Sunt trista.. dar nu de azi, de ieri , sau de cand mi-am pierdut "busola". Ma simt de parca as fi trista de o vesnicie. Nimic nu merge bine, nu e destul aer in camera, destul de cald sau frig. Nu sunt eu..Totul e vag si in ceata.. totul e parca prea departe de mine.

Ma bantuie o durere de cap de cateva zile, si ma obsedeaza amintirile…

Well..cam asa sunt eu: ipocrita. Dupa spusele unora, care au afirmat ca posed aceasta „calitate”. Surprinzator, nu resping aceasta acuzatie, pentru ca uneori ma port intr`un mod mai putin onest. Dar nu ma pot abtine sa intreb: oare nu suntem toti putin ipocriti? Le zambim celor din jur, ii asiguram ca totul e ok, ne prefacem amabili. Uneori din dorinta de a nu rani, alteori pentru a fi lasati in pace sau pentru a obtine anumite avantaje. Ipocrizia ne caracterizeaza pe toti, a devenit o modalitate de socializare, un mijloc de a ne atinge scopul. Si ne perfectionam luand lectii de la ceilalti, care ne arata cat de priceputi sunt in arta disimularii. Deci cum ma puteti acuza ca`s ipocrita, cand de la voi am invatat asta? Cred ca acest joc de`a „care e mai priceput” il jucam cu totii..

Societate actuala manipuleaza masele de oameni, le promite o viata mai buna, lasa impresia k ii pasa. Asta nu e ipocrizie? Si nici nu poate fi scuzata, pentru ca intentiile nu sunt deloc onorabile.

Dupa cum am mai spus, prefer sa fiu blamata pentru faptul ca sunt ipocrita si rea, decat sa fiu luata peste picior si umilita pentru ca sunt slaba si fraiera. Mai bine blamata, decat umilita.

Acum nu incerc sa ma scuz, pentru ca „cine se scuza, se acuza”. Vreau doar sa evidentiez faptul ca in lumea asta toti suntem ipocriti, intr`un fel sau altul. Nu exista persoana sincera in totalitate. Si cu sinceritatea asta..e la fel de greu. Daca esti sincer, nu e bine, ca cica esti prea direct, daca eviti sa spui cateva chestii, iar nu e bine, ca esti fals. Macar stim sigur ce vrem sa auzim de la ceilalti? Adevarul ne raneste, ipocrizia ne dezgusta. Nu cred ca exista o cale de mijloc. Dau daca exista, e imposibil sa fim mereu neutri.

Dar cred ca sunt mai putin ipocrita decat altii, pentru simplul fapt ca am putut sa recunosc chestiile astea, sa afirm ca nu`s perfecta, dimpotriva, am o multume de chestii de care nu`s mandra, dar pe care incerc sa le corectez.Dar se poate si mai rau.Cel putin eu nu fac lucruri doar pentru ca "imi iese ceva" . Si, pe de alta parte, intotdeauna eu am fost cea de care profita lumea, acea lume ipocrita.

Poate ca sunt ipocrita, dar nu sunt rea.Si nu o fac cu rea vointa. Si, data viitoare, inainte sa ma acuzi ca sunt ipocrita, gandeste-te la cat de ipocrit esti tu.

PS: la acea faza nu am fost ipocrita:P