Si stiu ca te-am resprins de mai multe ori.Am facut-o pentru ca te cunosc.Si pentru ca un prieten inseamna uneori mai mult decat ...altceva.Si tu stiai sa ma asculti.Si stiai sa ma faci sa zambesc.Si cel mai bine,stiai sa profiti de asta.Ai profita de prietenia mea.Sincer,nu stiu ce sa cred.Dar prefer sa imi spun ca o faceai inconstient.Profitai de prietenia mea pentru ca aveai nevoie de mine.Aveai nevoie de o persoana care sa fie langa tine.Si ceilalti nu puteau.Ori erau prea reci ori prea departe.Si in plus,tie iti placea sa apelezi la mine.Si mie imi placea asta. Pentru ca asa te-am cunoscut.Pe adevaratul TU.Nu pe acel nesimtit pe care il cunoaste toata lumea.
Si acum, tu esti cel la pamant.Greutatile adolescentei te-au doborat.Imi spui ca scoala e de vina,si anumite probleme legate de aceasta.Dar nu e doar atat.Si poate ca ar fi interesant sa aflu ce e.Dar doar pentru propria mea curiozitate,pentru ca, oricat de mult ai fi contat pentru mine tu si gesturile tale au reusit sa ma faca mult mai indiferenta.Stii..dupa ce mi-am revenit,mi-a venit o idee sa fim din nou prieteni,sau macar niste colegi apropiati,pt ca ..pnm...mai avem 3 ani de invatat impreuna in aceasi clasa(daca nu cumva faci prostia la care te gandesti si te muti din liceu).Dar acum nici aceasta idee nu imi mai surade prea mult.Pentru ca ai fost prost.Si ai facut chestii care care se presupune ca nu le stiu.Dar nu uita...lumea vorbeste.Cum ai spus si tu (candva..acum nu o mai crezi ) "nu exista prieteni".Si uite ca am aflat.
Daca vrei sa se schimbe ceva,trebuie sa te schimbi tu.Si trebuie sa o vrei cu adevarat,pentru ca altfel nu vei realiza ce prostii ai facut in trecut:).
Tu esti genul de piesa la care nu stiu unde ii e locul.Inca caut ...
